Când l-am întâlnit pe Lance Armstrong pentru prima dată, prin intermediul mass-media, în prima jumătate a anilor 2000, acesta era semi-zeul la trecerea căruia impunătoarele castele păleau pe Valea Loarei, Mont Ventoux și Alp d`Heuzi se înclinau în fața cățărărilor sale iar Champs-Elysees era doar o anexă europeană a ranch-ului său. Vremuri de mult apuse și învăluite într-o aură idilică complet artificială.
Din 1998 până în 2005 Texanul Lance a dominat teritoriul francez cu o autoritate pe care la acea vreme puțini i-o contestau. Asta până când a intrat în vizorul Agenției Americane Anti-Doping (USADA) care l-a acuzat, în termeni general, că s-a dopat. Din acel moment s-a dus o luptă continuă împotriva ciclistului și a unor persoane implicate în fenomenul sportiv despre care existau suspiciuni că l-ar fi sprijinit în demersurile sale ilegale. Dacă investigația pe cale legală a celebrului anchetator federal Jeff Novitzky a fost subit oprită, aceasta a fost preluată de către USADA care a făcut tot posibilul să dovedească vinovăția lui Armstrong, cu toate că Uniunea Ciclistă Internațională (UCI) s-a opus implicării acestei decizii.
Alături de o întreagă cohortă de avocați, Lance a făcut tot posibilul ca investigația agenției americane să nu continue, sportivul acuzând că această anchetă este o "vânătoare de vrăjitoare" cu scopul de a-l defăima. Cele mai grave acuzații care i s-au adus au fost consumul, traficul și distribuția de eritropetină (EPO), corticosteroizi și testosteron, precum și efectuare unor transfuzii ilegale de sânge. Mereu texanul a negat că ar fi recurs la astfel de practici, cu toate că 3 medici sportivi din anturajul său apropiat, Michele Ferari, Pedro Celaya și Luis Garcia del Moral, au fost suspendați pe viață din orice activitate sportivă de către USADA. Recent, pentru ca lucrurile să ia o turnură aparent și mai nefericită petru Armstrong, un tribunal din Texas a decis că forul american anti-doping poate continua ancheta asupra septuplului campion din Turul Franței.
Din postura sa de erou al Americii, care a învins cancerul și s-a dedicat trup și suflet sportului de performanță, marele diversionist Lance a dat o lovitură de maestru anchetatorilor USADA. A fost un fel de "perversă" aplicată cu multă dibăcie, cu rolul de a stăvili elanul justițiar. Anunțul texanului de a nu se apăra în fața acuzațiilor aduse a luat întreg mapamondul pe nepregătite. Imediat jurnaliștii s-au pregătit să scrie cum va rămâne el fără cele 7 titluri din Le Tour și ce victorie asupra dopajului s-a realizat.
De fapt versatul Armstrong nu a făcut altceva decât să-și mărească capitalul de imagine puțin șifonat în ultimii ani. El practic NU a recunoscut că s-a dopat (mă îndoiesc că o va face vreodată public), ci doar că nu se va apăra contra acuzațiilor care i se aduc. "Enough is enough" spunea el fiind hotărât să meargă mai departe, fiind obosit de acest joc de-a șoarecele și pisica cu USADA. Cu toate că e posibil ca titlurile obținute în Franța să-i fie retrase, această acțiune poate fi făcută doar de UCI care de multe ori a fost de partea americanului (poate și datorită "donației" generoase făcute de texan către forul suprem). Mai mult, 2 dintre posibilii câștigătorii "la masa verde" sunt Ian Ulrich și Ivan Basso care la rândul lor au fost depistați și suspendați pentru dopaj. Practic prada ar trece de la un hoț la altul.
După cum spunea foarte bine David Walsh, autorul cărților De la Lance la Landis și LA Confidential, e păcat că nu s-a ajuns în fața unei curți de arbitraj. Astfel s-ar fi aflat mult mai multe detalii despre procesul de dopaj, despre ramificațiile acestuia, despre necesitatea sa și multe alte detalii absolut necesare organismelor de combatere anti-doping pentru a mai recupera din decalajul față de industri medicinei sportive și a dopajului. Aparenta înfrângere a lui Lance este de fapt victoria industriei dopajului. Ciclistul va rămîne în continuare eroul din sportul american și din Turul Franței iar USADA va fi amintită drept un organism ce a hărțuit o figură proeminentă a Americii.
Pentru lumea ciclistă de astăzi acest anunț nu schimbă cu mult datele problemei. Practicile vor rămâne aceleași iar organismele de control vor rămâne mereu în urmă cu metodele de depistare. Un eventual proces, care acum este total improbabil, ar fi creat o breșă în circuitul mine închis și ermetizat al dopajului, oferind multe date vitale în combaterea sa. Dar încă o dată Lance Armstrong găsește colacul de salvare la momentul oportun.
P.S. Foarte bun editorialul lui
Radu Naum despre anunțul lui Armstrong, un jurnalist care a cunoscut și comentat ciclismul cum puțini au facut-o.
